Articole

Etiopatogenie

Disjunctia acromio-claviculara este frecventa la adultul tanar, preponderent de sex masculin, mai frecvent in contextul traumatismelor sportive.

Mecanismele de producere pot fi directe sau indirecte (cel mai frecvent prin cadere pe umar).

Anatomie patologica

Clavicula este atasata de omoplat la doua niveluri: acromion (ligament AC) si coracoida (ligament trapezoid si conoid).

Leziunea poate interesa:

• ligamentul acromio-clavicular si capsula
• meniscul articular
• ligamentul coraco-clavicular
• complexul musculo-aponevrotic (chinga trapezo-deltoidiana)

Simptomatologie

Pacientul prezinta durere si impotenta functionala de diferite grade, un aspect de ”treapta”. Daca avem o leziune a chingii musculare, se poate decela mai usor un semn al ”clapei de pian”.

Diagnosticul pozitiv se pune pe baza anamnezei, examenului clinic si imagisticii (Rg AP simpla sau Rg AP cu incarcare 4-6 kg pentru deplasarea pe verticala sau Rg axiala pentru deplasarea posterioara; ECHO sau RMN pentru decelarea leziunilor ligamentare)

Figura 18. Disjunctie acromio-claviculara

Tratamentul

1. Functional indicat in entorse, subluxatii sau luxatii la batrani. Presupune o imobilizare scurta, apoi reeducare functionala precoce, fizioterapie sub tratament antialgic.
2. Ortopedic ce presupune reducerea si imobilizarea in bandaj Watson Jones sau orteza echivalenta 6 saptamani. Rezultate bune in cele proaspete dar este greu de tolerat.
3. Chirurgical indicat de regula in luxatii si luxatiile grave per primam iar in celelalte cazuri daca persista dureri la 3-6 luni de la traumatism. Printre tehnicile posibile sunt amintite: Weaver Dunn modificat, Stabilizarea cu ligament sintetic (LARS ligament), reconstructie si stabilizare cu ”hook plate”, Bosworth, etc. Alegerea tehnicii trebuie sa tina cont de experienta si trainingul operatorului.

Reconstructie cu Hook-plate

Reconstructie prin procedeul Bosworth